Nuevas elecciones en Republica Moldova/Alegeri noi în Republica Moldova

Vladimir Voronin ha disuelto hoy el Parlamento de Republica Moldova, convocando elecciones anticipadas para el proximo 29 de julio. Como se sabe, la derrotada oposicion prorrumana ha hecho todo lo posible desde el primer momento tras las ultimas elecciones generales para boicotear el resultado democratico, demostrando con claridad que antepone sus intereses particulares al respeto a la decision mayoritaria del pais.

El Partido Comunista de Republica Moldova gano con contundencia las elecciones, consiguiendo 60 escaños (un 49% de los votos), dejando muy atras a la oposicion neoliberal que se quedo muy lejos de la victoria. La derrota no fue aceptada desde el mismo dia de las elecciones, y los partidos opositores se han dedicado desde entonces ha boicotear los intereses de su propio pais (¿quizas porque estan financiados por otro pais?).

Su primera accion fue un frustrado intento de "Revolucion de colores", a traves de las tipicas manifestaciones violentas y para nada espontaneas, aunque su ridiculo fue mundial al no contar con el apoyo de las instituciones internacionales que participaron como observadores, incluida la Union Europea, que desde el primer momento anuncio que las elecciones habian sido correctas, a pesar de las denuncias de fraude de la oposicion.

Ante su aislamiento internacional, y sin poder ya volver atras, han llevado a Moldavia a una paralisis institucional que perjudica, principalmente, a los ciudadanos moldavos. En las elecciones de 2005 la oposicion pacto con el Partido Comunista la eleccion del Presidente de la Republica, pero en esta ocasion la situacion de bloqueo parece que es premeditada y, por lo tanto, de dificil salida.

El 3 de junio el Parlamento Moldavo intento por tres veces elegir un nuevo presidente de la Republica, aunque las tres veces la eleccion fue bloqueada por la oposicion, en un extraño sistema electoral que evita que el partido con una mayoria abrumadora de electos (60 en el caso del PCRM) tenga la mayoria suficiente frente a los 41 de la oposicion (15 el Partido Liberal, 15 el Partido Liberla Democrata, y 11 la Alianza Moldova Nuestra).

En definitiva, el 29 de julio tendran lugar unas nuevas elecciones en Republica Moldava. Unas elecciones que previsiblemente no cambiaran apenas nada en la situacion en que se encuentra la oposicion que, como mucho, podria subir un pequeño tanto por ciento en votos que no le daria la mayoria, y que tan solo haria que la situacion se enquistara aun mas. Por otro lado, lo logico es que el electorado castigue la actitud de bloqueo democratico que esta ejerciendo la oposicion y el Partido Comunista aumente sus votos y, por lo tanto, pueda desbloquear la situacion al lograr la mayoria exigida por la Constitucion.

En resumen, la actitud irracional de la oposicion no tiene ningun sentido, puesto que solo puede conseguir dos cosas: o mantener la situacion actual de paralisis del gobierno, a todas luces perjudicial para todos, o conseguir que sea el electorado el que de el apoyo que necesita al Partido Comunista en el Parlamento (en vista de que la oposicion se niega a resolver la situacion de una manera razonable).

La unica explicacion que se me ocurre para explicar la actitud de la oposicion es la necesidad de crear inestabilidad en el pais, para beneficio de paises vecinos, y, probablemente, para intentar enrarecer las relaciones de Chisinau con la Union Europea, ya que la pertenencia a esta de Rumania es utilizada por Bucarest como forma de presion politica al gobierno moldavo a traves de la oferta de nacionalidad rumana (y por lo tanto comunitaria) a los ciudadanos de la Republica Moldava.

La mejora de las relaciones U.E.-Chisinau suponen un alejamiento cada vez mayor de las aspiraciones de anexion evidentes de Rumania hacia la Republica Moldava, por lo que probablemente estas elecciones sean la ultima oportunidad de intentar que el acercamiento hacia la U.E. no sea desde la soberania del pueblo moldavo, sino de la mano de politicos favorables a la entrar en la U.E. por Bucarest.

-----------------------------------------------------------------------------

Vladimir Voronim a dizolvat astăzi Parlamentul Republicii Moldova, convocând alegeri anticipate pentru 29 iulie. Cum se ştie, opoziţia proromână învinsă a făcut tot posibilul, încă din primul moment de după alegerile generale, pentru a boicota rezultatul democratic, demonstând cu claritate că antepune interesele sale particulare deciziei majoritare a ţării.

Partidul Comunist al Republicii Moldova a câştigat detaşat alegerile, obţinând 60 de locuri (49% dintre voturi), lăsând mult în spate opoziţia neoliberală aflată foarte departe de victorie. Înfrângerea nu a fost acceptată şi partidele de opoziţie s-au dedicat de atunci boicotării intereselor propriei lor ţări (poate din cauză că sunt finanţate de altă ţară?).

Prima sa acţiune a fost o frustrantă încercare de „Revoluţie a culorilor”, prin intermediul tipicelor manifestări violente şi deloc spontane, deşi ridicolul situaţiei a fost acela că nu a contat pe sprijinul instituţiilor internaţionale care au participat la alegeri cu observatori, inclusiv Uniunea Europeană, care din primul moment a anunţat că alegerile au fost corecte, în ciuda acuzaţiilor de fraudă ale opoziţiei.

În faţa izolării ei internaţionale şi fără puterea de a mai reveni, opoziţia a dus Moldova la o paralizie instituţională care îi prejudiciază în primul rând pe cetăţenii moldoveni. La alegerile din 2005, opoziţia a făcut un pact cu Partidul Comunist pentru alegerea preşedintelui Republicii, dar în cazul de faţă blocajul pare paremeditat şi de aceea e dificil de găsit o soluţie.

În ziua de 3 iunie, Parlamentul moldovean a încercat de trei ori să aleagă un nou preşedinte al Republicii, deşi de tot atâtea ori opoziţia a încercat blocarea alegerii, într-un ciudat sistem electoral care nu dă voie ca partidul cu o majoritate decisivă de aleşi (60 în cazul PCRM) să aibă majoritatea suficientă în faţa celor 41 ai opoziţiei (15 Partidul Liberal, 15 Partidul Liberal Democrat şi 11 Alianţa Moldova Noastră).

În concluzie, pe 29 iulie vor avea loc alegeri noi în Republica Moldova. Alegeri care probabil nu vor schimba mai nimic din situaţia în care se află acum opoziţia, care, cel mult va mai putea urca puţin, însă nu atât de mult încât să obţină majoritatea, dar va face ca situaţia să se blocheze şi mai mult. Pe de altă parte, logic este ca electoratul să pedepsească atitudinea opoziţiei şi Partidul Comunist să îşi sporească voturile, deblocând astfel situaţia şi ajungând la majoritatea cerută de Constituţie.

În rezumat, atitudinea iraţională a opoziţiei nu are nici un sens şi poate duce la două lucruri: fie să menţină actuala situaţie de paralizie a guvernului, dezavantajoasă pentru toţi, fie să fie electoratul cel care să dea sprijinul de care are nevoie Partidul Comunist în Parlament (din motiv ce opoziţia refuză să rezolve situaţia într-o manieră rezonabilă).

Unica explicaţie care îmi vine în minte pentru a explica atitudinea opoziţiei este dorinţa de a crea instabilitate în ţară, în beneficiul ţărilor vecine şi, probabil, pentru a tensiona relaţiile Chişinăului cu Uniunea Europeană, mai ales că apartenţa la aceasta a României este folosită de către Bucureşti ca formă de presiune politică asupra guvernului moldovean, prin intermediul oferirii cetăţeniei române (şi, deci, comunitare) cetăţenilor republicii Moldova.

Îmbunătăţirea relaţiilor UE – Chişinău presupune o îndepărtare tot mai mare de aspiraţiile anexioniste evidente ale României, pentru care probabil, aceste alegeri sunt ultima şansă de a încerca apropierea Moldovei de uniune via Bucureşti.