En los años 1955-1956 se construyó también una
fábrica de pan, para abastecer a la ciudad y a los alrededores En 1956, la ciudad alcanzó los 2.700 habitantes, y dos décadas después llegaría a tener 8.200. En el diario Scanteia del 27 de abril de 1965 apareció un elogioso artículo hacia esta ciudad en la que, por otro lado, como en las del resto de Rumania, entonces no existían ni desempleo ni miseria:
„Victoria es la primera ciudad nueva que apareció en el mapa de la República Popular Rumana. Todo lo que aquí sucede, en las faldas de los montes Fagaras, está directamente relacionado con la existencia de su combinado químico. No existe casa, apartamento en el que no viva un obrero, un ingeniero, un técnico del complejo industrial (…). Sorprende la tranquilidad que domina el lugar. De hecho, los habitantes están en el trabajo"
Como la construcción de la ciudad fue totalmente nueva, los trabajadores no necesitaban iglesias ni centros de domesticación y sometimiento semejantes, por los que hasta 1989 Ciudad Victoria no tuvo ningún templo. Así que sería la única ciudad sin iglesias de toda Rumania.
En los años 90, tras el golpe de estado de 1989, la industria química rumana, y de Ciudad Victoria, empezó su declive (como el del resto de la industria nacional). Recordemos que en apenas dos décadas, el número de asalariados rumanos se ha reducido a la mitad, de más de 8 millones en 1989 a apenas 4 millones en 2012, debido a la destrucción planificada de la industria nacional y el consiguiente exilio masivo en búsqueda de oportunidades para sobrevivir.
En julio de 2002, Vironet SA, la compañía que surgió tras la reinstauración del capitalismo del combinado químico Victoria, que tenía en 1990 casi 5000 trabajadores, mantenía solamente 1200. En 1992 el censo contó a 10.142 habitantes, mientras que en 2012 apenas llegaba a 9.000, mientras más del 20% de los jóvenes habían huido de la ciudad por falta de trabajo y de oportunidades.
En 2005 una multinacional norteamericana compro los restos que quedaban en pie del combinado comunista para crear la empresa Purulite, que produce substancias químicas en base de nitrógeno, y que además de continuar reduciendo la plantilla ha provocado una gran polución que ha provocado, además de terribles olores y problemas con el agua, que se multipliquen los problemas de salud.
,_le_3_mai_2007.jpg)
Actualmente, existen planes para revitalizar la ciudad, pero para nada
creando nuevos centros productivos, algo vetado para los rumanos por las
grandes potencias colonizadoras y las todopoderosas corporaciones
multinacionales, sino en torno al turismo, por la posición de la ciudad en una posición
estratégica para el acceso a las bellas rutas carpáticas de la vertiente norte
de la cordillera, y a los servicios complementarios relacionados con él.Es decir, y como sucede co otros países sin soberanía como todos los de este europeo o la propia España, el papel reservado finalmente para países como Rumania, que si bien un día, hace más de dos décadas fueron una potencia industrial y agrícola con una economía basada en la producción, se limita al de ser servidores y criados de los que se han apropiado de la riqueza, de los estados que albergan a las grandes corporaciones mafiosas, y en manos de los grandes delincuentes económicos locales.
En definitiva, Ciudad Victoria encarna la triste historia de los trabajadores rumanos que, tras transformar su pais en una potencia industrial, economica y social, después de intentar crear un mundo nuevo, justo y donde los que producen sean los dueños de la producción, lo perdieron todo y fueron empujados cuarenta años hacia el pasado, millones de ellos fueron obligados a emigrar para poder dar de comer a sus hijos y los que se quedaron sobreviven como pueden, de nuevo dominados por una minoría criminal que vive a su costa.
Oraşul Victoria a luat
fiinţă în 1949 sub numele de Colonia Ucea sau Ucea Roşie. Un exemplu de
oraş inventat după tipicul sovietic, monoindustrial şi implantat pe un
loc gol.
Ştiri pe aceeaşi temă
Turnul de 110 metri al Colorom Codlea va fi dinamitat
În 1956, la prima numărătoare, oraşul avea 2.700 de locuitori, iar 20 de
ani mai târziu se ajunsese la 8.200.
În ziarul Scanteia din anul 1965, în 27 aprilie, a apărut un articol
elogios la adresa noului oraş. „Victoria este primul oraş nou care a
apărut pe harta Republicii Populare Române. Tot ce se întampla aici în
aşezarea de la poalele Făgăraşilor este direct raportat la existenta
combinatului chimic. Nu există casă, apartament în care să nu locuiască
un muncitor, un inginer sau un tehnician din sfera chimiei (…). Te
surprinde de la început liniştea care stăpâneşte locul. De fapt,
localnicii sunt la lucru."
De la glorie la faliment
Forţa oraşului a fost Combinatul Chimic. Majoritatea localnicilor lucrau
aici, salariile erau bune, dar poluarea pe măsură. În anii 90 industria
chimică s-a părbuşit, iar combinatul s-a împărţit. În iulie 2002,
Viromet SA, una dintre cele două companii care s-au desprins din
combinatul de 4.700 de angajati în ianuarie 1990, a fost achizitionaţă
de catre InterAgro SA. Societatea avea datorii de peste 750 de miliarde,
din care cea mai mare parte la furnizorii de gaz metan, şi aproape
intrase în blocaj financiar. Societatea mai avea 1200 de salariaţi.
Disponibilizările au continuat şi salvarea a venit pentru moment de la o
firmă americană care a înfiinţat o nouă secţie denumită Purolite. O
vreme oamenii au părut fericiţi de salariile atractive. În timp însă au
apărut bolile şi mirosul insuportabil în oraş. S-au făcut plângeri peste
plângeri, dar societatea are autorizaţie de mediu până în 2014.
Şi astfel liniştea de care se vorbea în Ziarul Scânteia nu mai este dată
de faptul că oamenii sunt la lucru, ci de faptul că s-au împuţinat, iar
tinerii pleacă peste hotare. La recensământul din 1992 au fost număraţi
10.142 de locuitori, dar în anul 2012 au fost recenzaţi abia 9.046 de
locuitori. Natalitatea a scăzut mult, iar peste 20% dintre tineri au
plecat la muncă în Italia, Spania, Germania, Greci sau peste ocean.
Turismul şi agricultura, şansele de inviorare ale oraşului
Pentru oraşul braşovean Victoria, fostul centru al industriei chimice,
de exemplu, a fost organizat de curând un concurs de idei privind
regenerarea urbană. Au fost premiate proiectele care propuneau
utilizarea resurselor zonale pentru, printre altele, agricultură,
piscicultură, producţia de energie/eficienţă energetică, transformarea
oraşului într-un pol sportiv, dar şi convertirea fostei linii ferate
industriale într-un tren montan botezat „Victoraş“.
Victoria este aşezat la poalele munţilor Făgăraş. Se poate ajunge uşor
la Vârfurile Negoiu şi Moldoveanu, iar peisajul este unul spetaculos.
Terenuri agricole sunt şi ele destule. Atragerea turiştilor cu
activităţi sportive în aer liber şi tururi montane poate fi un nou
început pentru Victoria
Citeste mai mult: adev.ro/mop4r7
Citeste mai mult: adev.ro/mop4r7
Oraşul Victoria a luat
fiinţă în 1949 sub numele de Colonia Ucea sau Ucea Roşie. Un exemplu de
oraş inventat după tipicul sovietic, monoindustrial şi implantat pe un
loc gol.
Ştiri pe aceeaşi temă
Turnul de 110 metri al Colorom Codlea va fi dinamitat
În 1956, la prima numărătoare, oraşul avea 2.700 de locuitori, iar 20 de
ani mai târziu se ajunsese la 8.200.
În ziarul Scanteia din anul 1965, în 27 aprilie, a apărut un articol
elogios la adresa noului oraş. „Victoria este primul oraş nou care a
apărut pe harta Republicii Populare Române. Tot ce se întampla aici în
aşezarea de la poalele Făgăraşilor este direct raportat la existenta
combinatului chimic. Nu există casă, apartament în care să nu locuiască
un muncitor, un inginer sau un tehnician din sfera chimiei (…). Te
surprinde de la început liniştea care stăpâneşte locul. De fapt,
localnicii sunt la lucru."
De la glorie la faliment
Forţa oraşului a fost Combinatul Chimic. Majoritatea localnicilor lucrau
aici, salariile erau bune, dar poluarea pe măsură. În anii 90 industria
chimică s-a părbuşit, iar combinatul s-a împărţit. În iulie 2002,
Viromet SA, una dintre cele două companii care s-au desprins din
combinatul de 4.700 de angajati în ianuarie 1990, a fost achizitionaţă
de catre InterAgro SA. Societatea avea datorii de peste 750 de miliarde,
din care cea mai mare parte la furnizorii de gaz metan, şi aproape
intrase în blocaj financiar. Societatea mai avea 1200 de salariaţi.
Disponibilizările au continuat şi salvarea a venit pentru moment de la o
firmă americană care a înfiinţat o nouă secţie denumită Purolite. O
vreme oamenii au părut fericiţi de salariile atractive. În timp însă au
apărut bolile şi mirosul insuportabil în oraş. S-au făcut plângeri peste
plângeri, dar societatea are autorizaţie de mediu până în 2014.
Şi astfel liniştea de care se vorbea în Ziarul Scânteia nu mai este dată
de faptul că oamenii sunt la lucru, ci de faptul că s-au împuţinat, iar
tinerii pleacă peste hotare. La recensământul din 1992 au fost număraţi
10.142 de locuitori, dar în anul 2012 au fost recenzaţi abia 9.046 de
locuitori. Natalitatea a scăzut mult, iar peste 20% dintre tineri au
plecat la muncă în Italia, Spania, Germania, Greci sau peste ocean.
Turismul şi agricultura, şansele de inviorare ale oraşului
Pentru oraşul braşovean Victoria, fostul centru al industriei chimice,
de exemplu, a fost organizat de curând un concurs de idei privind
regenerarea urbană. Au fost premiate proiectele care propuneau
utilizarea resurselor zonale pentru, printre altele, agricultură,
piscicultură, producţia de energie/eficienţă energetică, transformarea
oraşului într-un pol sportiv, dar şi convertirea fostei linii ferate
industriale într-un tren montan botezat „Victoraş“.
Victoria este aşezat la poalele munţilor Făgăraş. Se poate ajunge uşor
la Vârfurile Negoiu şi Moldoveanu, iar peisajul este unul spetaculos.
Terenuri agricole sunt şi ele destule. Atragerea turiştilor cu
activităţi sportive în aer liber şi tururi montane poate fi un nou
început pentru Victoria
Citeste mai mult: adev.ro/mop4r7
Citeste mai mult: adev.ro/mop4r7
No hay comentarios:
Publicar un comentario